Dureri de cap – tipuri, cauze și tratament

Potrivit datelor oferite de Organizația Mondială a Sanătății, între 30 și 50% dintre oameni se confruntă cu dureri de cap. Acestea pot fi ușoare, de moment, cauzate de problemele de zi cu zi sau pot apărea ca un simptom al unor afecțiuni mai grave. Mai jos poți afla de ce apar, cum se manifestă și cum le poți trata.

• Cauze ale durerilor de cap
• Tipuri de dureri de cap
• Ce afecțiuni pot ascunde durerile de cap
• Durerile de cap la copii
• Investigații în cazul durerilor de cap
• Tratamentul durerilor de cap
• Când devine durerea de cap un motiv de îngrijorare
• Durerile de cap în sarcină
• Prevenția în cazul durerilor de cap

Cauze ale durerilor de cap

Durerile de cap pot afecta orice parte a capului, pe părțile laterale sau doar punctual, într-o singură zonă. Societatea Internațională a Durerilor de Cap (IHS) a împărțit durerile de cap în primare, atunci când nu sunt cauzate de o altă afecțiune și secundare, atunci când apar ca un simptom al unei alte probleme de sănătate.

Durerile de cap primare apar din cauza unei hiperactivități a creierului sau ca urmare a unei hipersensibilități la durere a vaselor de sânge, a mușchilor și a nervilor capului sau gâtului. 

Durerile de cap secundare, prin comparație, apar atunci când alte probleme de sănătate stimulează nervii sensibili la durere de la nivelul capului. Există un număr mare de factori secundari care ar putea duce la apariția durerii de cap. Mai jos sunt câțiva dintre cei mai răspândiți:

• mahmureala;
• o lovitură la cap;
• deshidratarea;
• foamea;
• oboseala;
• glaucomul;
• un aer poluat sau prezența unor substanțe iritante în aer;
• gripa;
• intoxicarea cu monoxid de carbon;
• temperaturi prea ridicate/scăzute;
• consumul excesiv de medicamente pentru durere;
• atacurile de panică;
• sinuzita;
• problemele dentare;
• iluminarea incorectă – prea multă sau prea puțină lumină poate provoca dureri de cap;
• stresul;
• consumul excesiv de cafea sau de nicotină;
• infecțiile urechii;
• o postură incorectă – poate duce atât la dureri de cap, cât și la dureri dentare – acestea pot fi corectate adoptând o postură corectă și, eventual, purtând talonete;
• hipertensiunea arterială;
• presiune de la purtarea unei căști de protecție prea strâmte;
• atacul vascular cerebral;
• tumorile pe creier;
• cheagurile de sânge.

Durerea de cap se manifestă fie la nivel general, zonal sau punctual, fie prin senzație de presiune craniană și eventual, dureri de gât și umeri.

De regulă, durerile de cap trec de la sine, însă, dacă observi o manifestare diferită a acesteia, care se agravează chiar dacă iei medicamente sau dacă apar alte simptome, este bine să te adresezi doctorului.

Tipuri de dureri de cap

Durerile de cap pot fi împărțite după două criterii. Astfel, în funcție de intensitate și cauză, acestea pot fi primare și secundare, iar în funcție de localizare, pot fi dureri de cap frontale, laterale, la ceafă, în zona maxilarului, în zona ochilor, generalizate.

În funcție de intensitate și cauză

Durerile de cap primare pot fi clasificate în patru categorii:

• Cefaleea de tensiune – cea mai întâlnită durere de cap primară; afectează mai ales femeile. Poate fi episodică, atunci când apare în mai puțin de 15 zile din lună și afectează până la 70% dintre adulți sau cronică, atunci când apare în mai mult de 15 zile dintr-o lună, are o durată de minim trei luni și afectează 1-3% dintre adulți;
• Migrena – durere de cap moderată spre severă, precedată de fotofobie (sensibilitate la lumină), fonofobie (sensibilitate la zgomote), greață și vărsături. Este o afecțiune recurentă care afectează mai mult femeile decât bărbații și majoritar adulții cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani;
• Cefaleea cluster (durere de cap „în ciorchine”) – una dintre cele mai puternice dureri de cap. Afectează 1-2 persoane la 1000 de locuitori și are adesea cauze genetice;
• Durerea sinusală – pe lângă durerea de cap, apare și senzația de presiune la nivelul frunții și obrajilor. Mai mult, durerea se intensifică la mișcările bruște ale capului. Apare pe fondul infecțiilor sinusurilor (de exemplu, în cazul sinuzitei) și al răcelilor sau alergiilor.

Durerile de cap secundare pot fi provocate de deshidratare, lipsa de somn sau stres, dar și de afecțiuni mai grave, precum encefalita, hipertensiune arteriala, traumatisme sau hemoragii cerebrale.

În funcție de localizare

În funcție de locul în care se manifestă, durerile de cap pot fi împărțite după cum urmează:

• Dureri frontale – apar la nivelul frunții, deasupra sprâncenelor. De cele mai multe ori sunt dureri tensionale care afectează zonele în care se află mușchii frontali și temporali. Apar pe fondul răcelilor, gripei sau sinuzitei;
• Dureri de cap laterale – sunt dureri tensionale, localizate pe partea stângă sau dreaptă a capului, cu o intensitate redusă spre medie. Nu afectează activitățile zilnice;
• Dureri de cap la ceafă – reprezintă dureri asociate cefaleei de tensiune și pot duce la spasme ale mușchilor cervicali. Pot apărea inclusiv pe fondul unor afecțiuni ale coloanei vertebrale (de exemplu, atunci când există o hernie de disc);
• Dureri de cap în zona maxilarului – apar pe fondul unor afecțiuni stomatologice și au drept sursă pulpa dentară. Existența unei infecții dentare poate duce la o durere ce pare extinsă de-a lungul întregului maxilar;
• Dureri de cap în zona ochilor – acest tip de durere apare din cauza unor probleme oftalmologice, pe fondul lipsei de somn sau din cauza unei sinuzite;
• Dureri de cap generalizate – pot avea mai multe cauze: un traumatism cerebral, hipo sau hipertensiune arterială, răceală, gripă sau diverse alergii.

Ce afecțiuni pot ascunde durerile de cap

Durerile de cap pot fi un prim indiciu al existenței unor probleme de sănătate mult mai serioase, cum sunt:

• Afecțiunile oculare (mai ales, miopia sau prezbitismul) – pe de o parte, durerile de cap apar, de multe ori, ca un prim simptom în cazul copiilor care suferă de miopie. Pe de altă parte, glaucomul provoacă dureri de cap, dar și restrângerea câmpului vizual, fapt care poate duce până la orbire, afectând mai ales persoanele de peste 60 de ani;
• Edemul cerebral – apare în cazul ruperii unei artere la nivelul creierului, ca urmare a unei tumori, meningite sau chiar a expunerii la altitudini înalte. În acest caz, durerile de cap sunt însoțite de probleme de vedere, convulsii, amorțeli și dificultăți de coordonare;
• Tumori cerebrale – intensitatea durerii de cap depinde atât de mărimea și locul tumorii, cât și de momentul depistării sale. Dacă durerea de cap este însoțită de simptome precum schimbări ale personalității, tulburări de auz/văz/limbaj sau probleme de memorie, s-ar putea să fie vorba de o tumoare cerebrală;
• Anevrism – apare ca urmare a dilatării unei artere. Dacă apare prea aproape de creier, poate cauza accident vascular cerebral sau chiar hemoragie cerebrală. Anevrismul cerebral se manifestă prin dureri de cap și probleme de vedere și vorbire;
• Sinuzita – infecțiile sinusale cauzează dureri de cap frontale ce variază în intensitate și devin mai puternice atunci când te apleci;
• Dezechilibre hormonale – pe lângă durerile de cap, pot cauza creștere în greutate și schimbări de comportament. Cele mai frecvente dezechilibre hormonale apar în perioada premenstruală și la menopauză;
• Dieta dezechilibrată – o alimentație nesănatoasă, bazată pe alimente hiperprocesate și o lipsă de vitamine și minerale poate cauza dureri de cap. Mai mult, lipsa vitaminei D și a magneziului cauzează migrene, stări de somnolență, amețeli și iritabilitate.

Durerile de cap la copii

Durerile de cap la copii sunt trecătoare și pot fi cauzate de infecții ale urechii, afecțiuni sinusale sau carențe de vitamine ori minerale (mai ales cele de vitamina B). Pentru a putea exclude cauzele mai grave, este recomandat ca părinții să monitorizeze:

• frecvența, durata și intensitatea durerii de cap;
• momentul apariției durerii;
• dacă apar alte simptome – de exemplu, greață, vărsături sau febră.

Dacă durerile de cap nu trec, este bine să te adresezi unui medic pediatru pentru a determina cauza acestora și pentru a recomanda un tratament potrivit celui mic.

Investigații în cazul durerilor de cap

Dacă durerea de cap nu trece de la sine sau dacă medicamentele fără rețetă nu au efect, este bine să vorbești cu medicul pentru a realiza investigațiile necesare pentru a stabili cauza durerii. Pentru a pune diagnosticul și a stabili un tratament adecvat, se pot recomandă una sau mai multe dintre următoarele analize:

• Tomografie computerizata a capului (CT) – ajută la detectarea unor tumori, sângerări cerebrale sau a altor anomalii ale vaselor de sânge care ar putea cauza durerile de cap;
• Test cu rezonanță magnetică (RMN) – oferă o imagine în detaliu a creierului și a structurilor din jurul său;
• Radiografie a sinusurilor – ajută la detectarea eventualelor infecții ale sinusurilor. Acestea pot fi detectate și prin testele CT sau RMN, așa că rămâne la latitudinea doctorului dacă îți va recomanda acest test;
• Electroencefalograma – ajută la investigarea activității electrice a creierului. Testul detectează prezența epilepsiei, a unor tumori, a traumatismelor craniene, a atacului vascular cerebral sau a unor encefalite;
• Teste de sânge – ajută la determinarea existenței unor carențe vitaminice care ar putea explica prezența durerii de cap. De exemplu, o anomalie a glicemiei poate provoca dureri de cap în cazul pacienților cu diabet;
• Consultații de specialitate – departamentele ORL, stomatologie sau oftalmologie pot ajuta la clarificarea existenței durerii de cap, deoarece toate aceste zone (urechi, dinți, ochi) pot reprezenta sursa durerii de cap.

Tratamentul durerilor de cap 

Tratamentul medicamentos al durerii de cap depinde mult de cauza acesteia și de localizarea sa. Pe baza acestora, durerea de cap poate fi tratată:

• În cazul durerii de cap cluster și al migrenelor – sunt indicate medicamente pe baza de triptani, cu rețetă de la medic;
• În cazul cefaleei de tensiune – medicamente analgezice și antiinflamatoare – de exemplu, ibuprofen, paracetamol sau aspirină (doar la adulți);
• În cazul durerilor sinusale – prin decongestionante nazale sau antibiotice, însă doar dupa consultul de specialitate și numai la recomandarea medicului.

Alte soluții

Suplimentarea cu magneziu sau complexul de vitamine B ajută la reducerea durerii de cap. Similar, urmarea recomandărilor de mai jos poate diminua migrenele:

• Aplică o compresă caldă sau rece pe frunte ori gât, însă evită temperaturile extreme;

• Învață să gestionezi și să reduci stresul prin exerciții de respirație, yoga sau meditație;
• Adoptă un stil de viață echilibrat, ia cel puțin trei mese pe zi și menține nivelul zaharului din sânge în parametri normali;
• Evită alimentele care ar putea cauza apariția durerii de cap – în această categorie intră ciocolată, alunele, iaurtul, brânza maturată și preparatele din bucătăria chinezească. Aceste alimente conțin nitrați, feniletilamină, salicilați, tanini, tiamină, monoglutamat etc., care pot duce la apariția durerilor de cap. Chiar și vinul roșu conține tiamine, histamine și sulfiți care, în cantități mari, pot duce la migrene;
• Fă mișcare regulat și odihnește-te suficient;
• Evită dușurile prea fierbinți, deoarece acestea amplifică durerea.

Când devine durerea de cap motiv de îngrijorare

Durerile de cap pot avea cauze dintre cele mai diverse, însă, dacă persistă sau apar alte simptome, poți începe să îți faci griji. Este bine să te adresezi doctorului dacă durerea de cap este însoțită de simptome precum:

• stare de confuzie;
• pierderea cunoștinței;
• febră de peste 40 de grade Celsius;
• greață și vărsături;
• amorțirea unor părți ale corpului;
• gât înțepenit;
• probleme locomotorii;
• dificultăți de vorbire sau înțelegere;
• probleme de vedere.

De asemenea, dacă medicamentele antidurere nu au efect, dacă durerea pare a se intensifica odată cu trecerea timpului sau dacă împiedică realizarea activităților de zi cu zi, este bine să mergi la medic.

Durerile de cap în sarcină

Durerile de cap în sarcină sunt perfect normale. Ele apar pe fondul schimbărilor firești prin care trece corpul pe timpul sarcinii. Aceste schimbări ce pot cauza apariția durerilor de cap includ:

• modificările hormonale;
• deshidratarea;
• hipertensiunea arterială;
• stresul;
• lipsa somnului;
• renunțarea la cafea.

Durerea de cap la gravide apare mai ales în trimestrele I și III. Merită știut că, dacă pe lângă durerile de cap apar și simptome precum umflarea picioarelor și a mâinilor, vărsături frecvente și stări de somnolență, s-ar putea să te confrunți cu preeclampsie, o afecțiune care include și creșterea tensiunii arteriale. În sarcină, această afecțiune poate pune în pericol atât viața copilului, cât și pe cea a mamei, de aceea este bine să mergi la medic dacă observi aceste simptome.

Tratarea durerii de cap în sarcină nu ar trebui să implice medicamente, ci doar remedii naturale precum:

• odihna;
• exerciții fizice ușoare – de exemplu, plimbări sau înot (dacă medicul aprobă);
• hidratare corespunzătoare;
• aplicarea unor comprese reci/calde pe frunte;
• masaj ușor al tâmplelor, umerilor și gâtului;
• limitarea consumului de alimente care ar putea crește frecvența durerilor de cap (de exemplu, alune, iaurt, ciocolată si brânză maturată).

Dacă durerea persistă sau chiar se intensifică, în ciuda respectării acestor sugestii, este bine să vorbești urgent cu doctorul.

Prevenția în cazul durerilor de cap

De cele mai multe ori, și atunci când durerile de cap nu apar ca un simptom al unei alte afecțiuni, migrenele pot fi prevenite. Mai jos sunt câteva măsuri naturale prin care poți preveni apariția durerilor de cap:

• Limitează factorii stresanți – zgomotele puternice, mirosurile înțepătoare, lumina intensă;
• Hidratează-te în funcție de nevoile corpului și de greutate – de exemplu, o persoană de 45 kg are nevoie de 1,9 l de apă pe zi, însă o persoană de 100 kg are nevoie de 4,3 l de apă pe zi. La această cantitate se mai adaugă un surplus de apă, dacă faci sport minimum 30 de minute pe zi. În această situație, este bine să bei 400 ml de apă cu o oră înainte de sport, 200 ml de apă cu cinci minute înaintea activității fizice, iar pe durata antrenamentului câte 200 ml de apă la fiecare 15 minute;
• Ia trei mese pe zi și două gustări;
• Fă pauze dese și odihnește-te corespunzător;
• Bea ceaiuri calmate pentru a preîntâmpina durerile de cap – în această categorie intră ceaiul de mușețel, levănțică, tei sau mentă – acestea ajută la decongestionarea căilor nazale și înlesnesc somnul;
• Relaxează-te printr-o plimbare ușoara în parc, o ședință de masaj sau o carte citită în tihnă;
• Evită cafeaua în exces – consumul a mai mult de șase cești de cafea pe zi poate duce la dureri de cap cronice. Limitarea la două-trei cești pe zi poate ajuta;
• Fă mișcare cel puțin 30 de minute de trei ori pe săptămână pentru a reduce stresul.

Durerile de cap pot reprezenta fie un indiciu al organismului că trebuie să iei lucrurile mai ușor, să mănânci mai sănătos, să faci mai multă mișcare și să te odihnești mai mult, fie un semnal de alarmă că există o problemă mai gravă. Dacă durerea de cap persistă, se intensifică sau este însoțită de alte simptome, este bine să mergi la medic.

 

Sursa foto: Shutterstock