Luni - Vineri: 9.00 - 21.00
Sâmbătă: 9.00 - 17.00
Sâmbătă: 9.00 - 17.00
Meniu
Blog
Umărul este una dintre cele mai complexe articulații ale corpului omenesc și totodată cea mai mobilă. Format din mai multe articulații, ligamente și tendoane, umărul este o zona vulnerabilă tocmai pentru că include atâtea structuri diferite.
Sindromul de impingement subacromial este una dintre cele mai frecvente cauze ale durerii de umăr la adulți. Această apare atunci când partea superioară a omoplatului (acromion) exercită presiune asupra coafei rotatorii, atunci când brațul este ridicat. Coafa rotatorie grupează tendoanele a patru mușchi: supraspinos, infraspinos, subscapular și rotund mic. Acești mușchi acoperă capul humerusului și lucrează împreună la ridicarea și rotirea brațului din umăr.
Umărul este format din trei oase: osul brațului (humerus), cel al omoplatului (scapula) și clavicula. Partea superioară a osului brațului, capul humerusului, se îmbină într-o scobitură a omoplatului. Combinația de mușchi și tendoane care ține humerusul atașat de trunchi și centrat în scobitura omoplatului se numește coafa rotatorie.
Acromionul, marginea din față a scapulei, este poziționat deasupra și în față capului humeral. Atunci când nu este suficient spațiu între acromion și coafa rotatorie, pe măsură ce brațul este ridicat, acromionul freacă sau apasă pe suprafața coafei rotatorii. Acest lucru cauzează durere și limitează mișcarea. Frecarea pe care acromionul o realizează asupra coafei poartă numele de impingement subacromial.
Durerea resimțită, însoțită adesea și de limitarea posibilității de mișcare poate fi cauzată de inflamarea bursei care acoperă coafa rotatorie, producând afecțiunea numită bursită.
Bursa este „un sac” cu o cantitate mică de lichid articular (sinovial), care are rolul de a reduce frecarea în regiunile unde pielea, mușchii, tendoanele și ligamentele vin în contact direct cu oasele. Bursă se poate inflama în urmă suprasolicitării sau traumatismelor. Acestea sunt de altfel și cauzele inflamării tendoanelor coafei rotatorii, cea care conferă umărului mobilitate și stabilitate. Inflamarea acestora produce afecțiunea numită tendinită. În unele cazuri, o ruptură parțială a coafei poate fi cauza durerii de impingement.
Sindromul de impingement subacromial apare frecvent la persoanele care au activități fizice intense. Sportivii care practică înot, tenis, baseball, volei sau alte activitati care presupun ridicarea repetitivă a mâinilor deasupra capului au un grad de risc mai ridicat de a dezvoltă sindromul de impingement subacromial. Anumite categorii profesionale precum constructorii sau pictorii sunt expuși aceluiași risc. Afecțiunea poate apărea și în urmă unor traumatisme aparent minore, dar și spontan, fără o cauză aparentă.
În fazele timpurii ale afecțiunii, pacienții pot simți o durere ușoară sau moderată, care nu pare îngrijorătoare, deși se resimte atât la efort, cât și în repaus. De obicei, medicul ortoped nu este consultat în această etapă, cu toate că o inițiativă în sensul acesta ar ușura mult suferință pacienților. Dacă tratamentul este neglijat, simptomele se vor acutiza. Durerea va radia din regiunea anterioară a umărului în regiunea laterală a brațului și va apărea la fiecare mișcare de ridicare a brațului.
Să ne imaginăm un tenismen care dorește să servească pe teren și, de câte ori ridică brațul că să lovească mingea și apoi îl coboară, are de îndurat dureri intense. Mișcările vor fi din ce în ce mai limitate, iar apoi vor apărea și noaptea. Brațul își va pierde din forță, iar mobilitatea poate fi atât de redusă încât sarcini simple (dezbrăcarea unui tricou, închiderea unui fermoar la spate) nu vor putea fi duse până la capăt decât cu efort și durere. În cazurile avansate, limitarea mișcării poate progresa către afecțiunea numită „umăr înghețat”.
Fie că este vorba despre un tratament conservator sau unul chirurgical, scopul este acela de a reduce durerea și inflamația și de a restabili funcția motorie a umărului. Medicul ortoped va indică ce tratament este mai potrivit pentru pacient având în vedere vârstă, nivelul de activitate zilnică și stadiul afecțiunii.
Tratamentul inițial al sindromului de impingement subacromial constă în:
Dacă durerea persistă după tratamentul conservator, medicul ortoped poate decide tratamentul chirurgical. Acesta se poate face prin mai multe modalități.
Este o intervenție chirurgicală minim invazivă, care folosește tehnică artroscopica. Scopul este lărgirea spațiului dintre acromion și tendoanele coafei rotatorii. Diminuarea presiunii de la nivelul țesuturilor subacromiale poartă numele de decompresie subacromială. Mai concret, chirurgul ortoped realizează o acromioplastie, adică modelează acromionul și elimina o parte a lui pentru a crea mai mult spațiu pentru tendoanele coafei rotatorii.
Dacă sindromul de impingement subacromial este asociat cu degenerarea articulatiei acromio-claviculare (AC) și este prezență deja o artroză a acestei zone, în timpul operației pentru impingement se extirpă și o mică porțiune din claviculă. Această procedură poartă numele de artroplastie de rezecție și este cea mai comună procedura pentru artroză articulatiei AC. O porțiune mai mică de 1 cm din capul claviculei este supusă rezecției (tăierii), fără a se interveni asupra ligamentelor de susținere. După vindecare, articulația este înlocuită cu țesut fibros, mai flexibil și care elimină în același timp frecarea între capetele osoase.
Procedura poate fi realizată:
Artroscopic, prin acromioplastie
Este o intervenție minim invazivă, cu spitalizare de o zi și vindecare și recuperare rapide. Procedura se realizează prin inserarea artroscopului (o camera tv de mici dimensiuni) în articulația umărului, printr-o mică incizie, ceea ce îi permite chirurgului ortoped să trateze afecțiunea astfel încât trauma chirurgicală să fie nesemnificativă. Președintele Iohannis a suferit această intervenție, la noi în țară, iar a două zi s-a întors la lucru, la Cotroceni. În video de mai jos, puteți urmări modul în care se aplică o astfel de procedură, într-o intervenție chirurgicală realizată de Ion Bogdan Codorean, medic primar ortoped, doctor în medicină, cu competențe în chirurgia artroscopică.
Operație deschisă
Această presupune o incizie de aproximativ 8-10 cm prin care se îndepărtează țesutul osos excesiv, apoi acromionul este netezit pentru a elimina riscul unor leziuni ulterioare. În cazul unor afecțiuni asociate, chirurgul ortoped poate efectua și o artroplastie de rezecție la nivelul articulatiei AC.
Cu cât este tratat mai urgent sindromul de impingement subacromial, cu atât mai rapidă va fi și recuperarea. Este esențial așadar că pacientul să se prezinte la medic imediat după debutul durerii, pentru că perioada de recuperare va fi mult mai scurtă. Membrul superior își va relua funcțiile în momentul când durerea s-a ameliorat sau a dispărut cu totul, ceea ce poate însemna o perioada de 2, 3 zile. După intervenția chirurgicală, medicul recomandă refacerea tonusului muscular și a mobilității articulațiilor prin proceduri de kinetoterapie.
Observăm, așadar, că uneori neplăcerea pe care o caracterizăm drept „o simplă durere de umăr” poate evolua spre situații mult mai complicate de sănătate. Sindromul de impingement subacromial poate fi tratat cu succes din faze incipiente. Prin urmare, să nu amânăm vizita la medicul ortoped!
Abonare newsletter
Înscrie-te gratuit la newsletter-ul Artro Sport!
Scrie-ne pe email:
Te ajutăm să te întorci rapid în joc!
Luni – Vineri: 9:00 – 21:00
Sâmbătă: 9:00 – 17:00
Facilități parcare cu plată 10 lei/ oră
