Recuperarea cardiovasculara – ce este si cui se adreseaza

Recuperarea cardiovasculara // Artro Sport Clinic

Recuperarea cardiovasculara reprezinta un pas esential in preventia secundara la pacientii care au suferit un eveniment cardiovascular, ajutand la limitarea efectelor fiziologice si psihologice ale bolii, gestionarea simptomatologiei, reducerea riscului unor noi evenimente cardiovasculare si cresterea calitatii vietii.

Ce este recuperarea cardiaca?

Conform definitiei OMS, reabilitarea cardiaca reprezinta “ansamblul activitatilor necesare pentru a influenta procesul evolutiv al bolii si pentru a asigura bolnavilor cea mai buna conditie posibila fizica, mentala si sociala, incat ei sa poata, prin propriile eforturi, sa-si mentina sau sa-si reia un loc cat mai  normal posibil in societate”.

Recuperarea cardiaca reprezinta un pas esential in preventia secundara la pacientii care au suferit un eveniment cardiovascular. Conform definitiei US Public Health Service, consta in “programe comprehensive pe termen lung care includ evaluarea medicala, prescrierea activitatii fizice, modificarea factorilor de risc, educatia si sfatul medical”. Aceste programe de recuperare ajuta la limitarea efectelor fiziologice si psihologice ale bolii, gestionarea simptomatologiei, reducerea riscului unor noi evenimente cardiovasculare (moarte subita sau reinfarctizare), stabilizarea sau regresia aterosclerozei, ameliorarea statusului psihosocial si vocational si cresterea calitatii vietii.

Recuperarea cardiovasculara a fost introdusa in Romania  la inceputul anilor ’70, in special pentru bolnavii cu cardiopatie ischemica, putand mentiona aici pacientii post infarct miocardic, cu angina pectorala, dupa interventie chirurgicala de by-pass aorto coronarian sau dupa angioplastie cu stent.

Cand este nevoie de recuperare cardiovasculara?

Recuperarea cardiaca este indicate in primul rand pacientilor cu cardiopatie ischemica (infarctul miocardic in ultimul an, dupa angioplastie coronariana cu implantare de stent, dupa interventie chirurgicala de by-pass aorto-coronarian, angina pectorala stabila de efort), insuficienta cardiaca cronica, post interventie de inlocuire sau reparare valvulara, dupa transplant cardiac

Este contraindicata recuperarea cardiaca in urmatoarele situatii:

  • insuficienta cardiaca decompensate (sindrom congestiv prezent)
  • angina instabila
  • aritmii ventriculare severe
  • embolie pulmonara sau tromboza venoasa profunda recente
  • stenoza aortica severa
  • stenoza mitrala severa
  • cardiomiopatii obstructive
  • dizabilitatii motorii care nu permit sau interzic practicarea efortului fizic.

Recuperarea cardiaca // Artro Sport Clinic

Fazele procesului de recuperare cardiovasculara

Procesul de recuperarea cardiovascularaeste strans legat de situatia fiecarui pacient in parte, de patologie si de starea acestuia.

Faza 1 – Faza intraspitaliceasca

Reprezinta perioada in care pacientul este spitalizat ca urmare a evenimentului cardiovascular acut (ex. postinfarct miocardic).

Aceasta faza presupune mobilizare precoce, consiliere despre natura bolii, despre tratament si despre factorii de risc (HTA, dislipidemie, diabet, fumat, sedentarism, obezitate), precum si expunerea planului de ingrijire pe termen lung. La aceasta categorie de pacienti se poate include o faza intermediara care dureaza de la externare pana la includerea in programele de recuperare cardiaca. Faza intermediara are o durata de 1-3 saptamani (4-6 saptamani post chirurgie cardiaca).

Faza 1 are ca scop asigurarea capacitatii de autoingrijire si a independentei de deplasare. Incepe la 24 ore de la evenimentul acut daca pacientul este asimptomati, sub supraveghere medicala, cu monitorizarea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale.  Frecventa cardiaca (FC) de repaus nu trebuie sa depaseasca 90/min, iar in cursul mobilizarii nu trebuie sa creasca peste 10-20 batai/minut fata de FC de repaus, tensiunea arteriala sistolica (TAs) de repaus sa fie > 90mmHg.

Faza intermediara (durata 1-3 saptamani, la domiciliu) are ca scop continuarea  activitatilor fizice din faza 1 si mentinerea rezultatelor obtinute in prima faza. Se asociaza mers progresiv 30 minute de 2-3 ori/zi si activitati casnice usoare.

Faza 2 – Recuperarea propriu-zisa

Reprezinta perioada dupa externare, cu durata de 6-12 saptamani, in care pacientul urmeaza un program regulat de exercitii fizice sub supraveghere medicala, alaturi de terapie medicamentoasa, consiliere psihologica si o dieta personalizata. Se poate realiza cu spitalizare intr-o sectie sau intr-un centru de recuperare cardiologie la pacientii cu complicatii (tulburari de ritm, insuficienta cardiaca, anevrism ventricular) sau in regim ambulator pentru pacientii necomplicati.

Scopul celei de-a doua faze este sa redea pacientului maximul din capacitatea fizica compatibila cu starea functionala a cordului. Inainte de inceperea recuperarii de faza 2 este obligatoriu sa se efectueze un test de efort maximal, un examen clinic, ecocardiografic si ECG, eventual si o monitorizare Holter ECG pentru stabilirea clasei de risc. Standardul principal pentru evaluarea la efort ramane testul cardiopulmonar care poate determina VO2 max si pragul anaerob si cu ajutorul  caruia se poate intocmi un plan de antrenament fizic personalizat.

Faza 3 – Mentinere 

Pacientul isi mentine capacitatea de efort pe care a castigat-o in faza 2, pe care eventual o amelioreaza. Faza 3 reprezinta mentinerea stilului de viata sanatos care include controlul factorilor de risc cardiovascular si mentinerea activitatii fizice regulate.

In concluzie, componentele cheie in recuperarea cardiaca  dupa infarct miocardic si nu numai sunt:

  • evaluarea pacientului,
  • consilere despre activitatea fizica si programul de antrenament,
  • consiliere nutritionala,
  • controlul factorilor de risc cardiovascular,
  • educatia pacientului cu privire la boala sa,
  • suportul psihosocial
  • consiliere cu privire la reluarea activitatilor anterioare, inclusiv a activitatii sexuale si a locului de munca.

Dintre toate acestea, antrenamentul fizic reprezinta componenta centrala a programului de recuperare cardiaca.

Importanta testului de efort cardiopulmonar in recuperarea cardiovasculara

Prescrierea intensitatii efortului fizic aerob este un element cheie in recuperarea cardiaca, fiind in stransa legatura cu gradul imbunatatirii capacitatii de efort, precum si cu riscul efectelor adverse care pot aparea in timpul efortului.

Asociatia Europeana si cea Americana de Preventie si Recuperare Cardiovasculara, precum si ghidurile Societatii Europene de Cardiologie si ale Asociatiei Americane a Inimii recomanda cu tarie testarea la efort a pacientilor care urmeaza sa inceapa un program de recuperare cardiaca, acest lucru fiind necesar pentru evaluarea functionala a pacientului respectiv, pentru cuantificarea capacitatii de efort, pentru a observa prezenta si severitatea tulburarilor de ritm care pot aparea  la efort sau a altor semne si simptome care pot evidentia o ischemie miocardica reziduala, mai pe scurt pentru a cunoaste “terenul de lucru” si a prescrie un program de antrenament individualizat.

Testul de efort cardiopulmonar ,pe langa monitorizarea electrocardiografica, realizeaza si analiza gazelor respiratorii si raporturile dintre acestea. Acesta este standardul de aur pentru pentru evaluarea capacitatii de efort, evaluarea transportului si utilizarii oxigenului in timpul efortului si pentru identificarea domeniilor de intensitate ale efortului (usor-moderat, moderat-inalt, inalt-sever, sever- extrem). Medicii pot obtine astfel un regim de efort personalizat in functie de tabloul fiziopatologic al fiecarui pacient. De asemenea, este util pentru monitorizarea progresului in timpul perioadei de recuperare cardiaca, fiind singura investigatie care poate evalua si analiza obiectiv, simultan, evolutia parametrilor cardiovasculari, respiratori si metabolici.

Folosirea metodei alternative standardizate de prescriere a efortului fara a avea o cunoastere asupra capacitatii functionale a individului, in lipsa efectuarii unui test de efort, poate minimiza beneficiile antrenamentului fizic si poate chiar intarzia progresul pe durata reabilitarii cardiace.

YouTube video

Beneficiile recuperarii cardiovasculare

Beneficiile recuperarii cardiovasculare sunt multipl. Recuperarea cardiovasculara reduce sansele de a face un nou eveniment cardiovascular, creste durata de viata, creste capacitatea de efort fizic si creste mobilitatea.

De asemenea, prin recuperare cardiovasculara se pot controla simptomele cum ar fi:

  • durerile toracice
  • respiratia dificila
  • scaderea in greutate
  • scaderea colesterolului si a trigliceridelor
  • ameliorarea sensibilitatii la insulina
  • scaderea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace de repaus ajutand astfel la o mai buna oxigenare a miocardului
  • stoparea procesului de ateroscleroza sau chiar inversarea acestuia
  • reducerea efectelor fizice si emotionale provocate de afectiunile cardiovasculare
  • cresterea increderii in sine
  • imbunatatirea calitatii vietii.

Cand se incepe recuperarea cardiovasculara?

Se recomanda ca recuperarea cardiaca sa se inceapa cat mai precoce, in spital, imediat dupa rezolvarea evenimentului cardiovascular acut (infarct miocardic acut revascularizat prin angioplastie cu stent sau interventie chirurgicala de by-pass aorto-coronarian) daca pacientul este asimptomatic si nu exista complicatii.

Medicul de kinetoterapie are o contributie importanta in stadiile precoce din recuperarea cardiovasculara, mai ales in cazul pacientilor operati, deoarece ajuta pacientul sa efectueza exercitii usoare din decubit dorsal, din sezut la marginea patului sau exercitii de respiratie, inca din sectia de terapie intensiva.

Bolnavul revascularizat poate fi mobilizat imediat daca nu are durere si daca este stabil hemodinamic.

Cum se desfasoara recuperarea cardiaca?

Dupa evaluarea initiala care cuprinde examenul clinic, ecocardiografia, electrocardiograma si testarea la efort, se stabileste un plan de antrenament fizic.

Exercitiile fizice se desfasoara pe covor rulant sau bicicleta ergometrica, pacientul fiind in permanenta monitorizat. Se masoara tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, se urmareste traseul ECG si saturatia in oxigen a sangelui, precum si simptomatologia pacientului, perceptia intensitatii efortului fizic.

Se efectueaza 5 sedinte/saptamana, iar o sedinta de antrenament dureaza in jur de 60minute, cu perioada de recuperare dupa efort care consta in exercitii simple de relaxare.

Pe langa mers, alergare usoara sau bicicleta, se pot face si exercitii izometrice – tipul exercitiilor va fi intotdeauna personalizat in functie de patologia fiecarui pacient.

Durata recuperarii cardiace, mai exact durata fazei 2 de recuperare supervizata medical depinde de la caz la caz, poate dura intre 4 – 12 saptamani pana la 1 an.

 

YouTube video

Dr. Denisa Gabriela Marghidanu

Dr. Margidanu, medic specialist cardiologie, marturiseste ca cea mai mare satisfactie profesionala o simte cand vede ca viata pacientilor sai s-a schimbat in bine in urma actului sau medical.

„Preventia este mai ieftina decat tratamentul! Evitati sedentarismul, faceti miscare zilnic, aveti grija ce mancati si mergeti periodic la medic pentru evaluarea starii de sanatate si a riscului cardiovascular!”, sunt sfaturile pe care Dr. Denisa Marghidanu le da cel mai des pacientilor sai.

Dr. Gabriela Denisa Marghidanu - medic specialist cardiologie // Artro Sport Clinic

Cortex MetaLyzer 3B

Testarea cardiopulmonara de efort (spiroergometria sau CPET) furnizează o analiză comună, paralela, a datelor care permit evaluarea completă a sistemelor cardiovascular, respirator, muscular și metabolice în timpul efortului, fiind considerată standardul principal pentru evaluarea funcțională cardiorespiratorie.